Calu și Iapa, două sate străvechi, au făcut parte, împreună cu alte așezări, din Cîmpul lui Dragoș. Unii susțin că aici a descălecat Dragoș Vodă, iar alții, cum este slavistul Ioan Bogdan, consideră că întemeietorul acestui ținut ar fi fost un cunoscut curtean al lui Roman Vodă, al lui Ștefan I și al lui Alexandru cel Bun. În două documente ale acestui din urmă domnitor, apare Dragoș Viteazu, numit Dragoș de Neamț. A făcut parte din sfatul domnesc, între anii 1392-1401. Apelînd la documentele moldovenești dinainte și de după Ștefan cel Mare, reușim să facem cunoștință cu lista așezărilor din Cîmpul lui Dragoș, unele ființînd și astăzi, altele fiind dispărute demult, rămase în legendă.
Documentele din 8 aprilie 1419 amintesc de satele Borlești, Pașcani și Dragotești; în 1428, două biserici de la Cobâle (Calu și Iapa); de satul unde a fost curtea lui Netedu, satul lui Porcin, Blăgești și Bălăcești, apoi Bețești, Ștefănești, Bolcești, Marisești, Ceretiani, Poiana Lungu, Runcușorul (pe pîrîul Nechit), Ursești, Giurcani, Bărbușani și Rediu.
În secolul următor, apar atestate noi așezări: Muncelu, Lăzești, Cîndești, Petrești, Stănești.
La 1428, domnitorul Alexandru cel Bun miluiește Mănăstirea Bistrița cu 52 de biserici, cu sate cu tot. Documentul are o valoare deosebită, scoțînd la iveală sate, biserici, forme de organizare. A fost descoperit în arhiva ”Sf. Mormînt” din Constantinopol, de către preot prof. P. Mihailovici, din Chișinău.
Printre bisericile enumerate, în afară de cele două de la Cobîle (Calu și Iapa), reținem pe cele din satele Borlești, Brășăuți, Miclea, Sandrea, Iraj etc. De asemenea, apare satul Cobîle - denumirea slavonă a Calu &Iapa, precum și masivul Mînza, din apropiere.
prof. C. PRANGATI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu