15 aug. 2012

Calu-Iapa, cel mai puternic centru economic rural

- "Moara de la Strîmtura Moldovei", de lîngă Roman, atestată documentar în 1458;
- "Moara cea mare, de pe Bistriţa, la Piatra" - atestată încă de la 15 septembrie 1462, de un document emis de cancelaria domnitorului Ştefan cel Mare;
- "Plutăritul", atestat documentar din 1466 ; (...)
- "Moara lui Asachi", 1841, cunoscută drept prima fabrică din Moldova - producea hîrtie - aflată la Văleni, pe malul drept al Bistriţei, la doar cîţiva kilometri de Calu Iapa; în 1908, Gustav Eisler a cumpărat instalaţiile, pe care le-a mutat în spaţiul de astăzi al SC Petrocart SA Piatra Neamţ;
- "Fabrica de potasă", 1853, 30 iunie; un anume Gheorghe Beţu anunţă construirea primei fabrici de potasă din judeţul Neamţ, pe moşia Pipirig, după o idee consemnată din 16 februarie 1843;
- "Fabrica lui Conu Mihalache", de la Blebea - Tîrgu Neamţ, producţie de postav, întemeiată de marele om politic şi cărturar Mihail Kogălniceanu, în 1853; transferată în 1885, de noul proprietar, col. Eugen Alcaz, "omul ce se joacă cu paralele", la Buhuşi, oraş aflat atunci pe teritoriul judeţului Neamţ;
-1880; se exploata sare gemă (Sel gemme) din localităţile: Calu, Săvineştii de Jos, Sarata, Gîrcina şi Bălţăteşti; în paralel, la Calu Iapa existau vărării, o carieră de piatră, dar şi o Fabrică de abur pentru cherestea, la Neguleşti; de remarcat, către sfîrşitul sec. al XIX-lea, comuna Calu Iapa era considerată cel mai puternic centru economic din mediul rural nemţean, fiind întrecută doar de aşezările urbane: Piatra, Roman, Neamţu' (Tîrgu Neamţ) şi Buhuş (Buhuşi);
- 1880-1890; în Piatra, reşedinţa judeţului Neamţ, se găseau următoarele fabrici: chibrituri (M. Sigaler); abur (Moldova); postav (Avram Lippa), postav şi sumane (C.A. Grulich & Fiul), sumane (Avram Alter); 5 de săpun; 16 dubălării şi 54 crîşme; în paralel, se găseau numeroase depozite de material lemnos, fiind principalul centru (şchelă) de comercializare a lemnului de pe Valea Bistriţei;
- 1880-1890; Tîrgu Neamţ: 12 teascuri de ulei; 8 fierării; fabrici de săpun. În acei ani, brînzeturile şi sumanele de la Neamţu' erau cunoscute în toată ţara. Mai exista o moară (a "d-lui Teoharie"), care a primit medalie de aur pentru calitatea produsele obţinute în acele vremuri;
- 1890 - Dulceşti: fabrică de spirt şi trei iazuri cu mori;
- 1890 - "Prima fabrică de scrobeală din România" - SC ZIMCA SA Piatra Neamţ de astăzi, unitate care s-a format prin unirea a două făbricuţe (Zimbrul şi Carpaţi) şi care funcţionează, fără întrerupere, de mai bine de un secol.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Copyright

Protected by Copyscape Duplicate Content Detector