12 mar. 2010

Vechi documente istorice "Catastihul din 12 mai 1591"

* încă din vechime, Moldova a fost una dintre cele mai importante state ale Europei Orientale, privind creşterea animalelor
* în timp, s-au consemnat numeroase tranzacţiii comerciale cu animale către Înalta Poartă, dar şi spre unele ţări estice
* astfel, numai la o singură tranzaţie au fost comercializate circa 141.000 de capete ovine, dar, atenţie, era vremea anului 1591, la nici un secol de la dispariţia marelui "atlet creştin" - voievodul Ştefan cel Mare, după cum îl denumise unul dintre papii de la sfîrşitul veacului al XV-lea


Ocupaţie străveche a locuitorilor de pe Valea Bistriţei, ca şi în aşezările de pe actualul teritoriu al comunei Piatra Şoimului, creşterea animalelor a fost şi a rămas, alături de cultivarea pămîntului şi exploatarea lemnului, una dintre principalele surse de existenţă. Despre creşterea animalelor pe aceste locuri sînt numeroase legende, dar şi documente emise în fostele curţi voievodale de la Suceava, Neamţu', Piatra, Iaşi, ca şi în unele aşezări monahale, precum cele de la Bistriţa şi Bisericani. Acestea au fost întocmite cu referire strictă la marile tranzacţiile de animale, precum şi a unor exemplare de o rară frumuseţe. În urma acestor acţiuni, sume importante intrau în ţară, însă, majoritatea acestora ajungea în vistieria voievodală sau la unele aşezăminte monahale mai importante. Din păcate, în bordeiele celor care se speteau muncind pentru creşterea acestora intrau sume infime, cu care capii de familii abia de îşi puteau procura cele necesare gospodăriilor.
Totuşi, dintre cele mai cunoscute negoţuri ale vremurilor trecute sînt deja cunoscute vînzările de cai, oi şi miere. La ultimul capitol, Moldova mai era cunoscută şi drept "voievodatul mierei", pentru că pe malurile Siretului aproape nu există casă fără cîţiva stupi de albine. În privinţa crescătoriilor de cai - cobîlele, acestea predominau în dreapta Bistriţei, apele rîului constituindu-se şi într-un hotar natural al celor care trăiau pe văile Calu şi Iapa. Se ştie deja că multe dintre exemplarele cele mai valoroase de cai, din aşa-zisa "rasă de munte", erau vîndute cnejilor poloni, unele ajungînd chiar pînă în nordul Europei. Însă, dintre documentele păstrate pînă astăzi reiese că una dintre cele mai importante tranzacţii cu animale a fost cea de la sfîrşitul secolului al XVI-lea, din timpul domniei lui Petru Şchiopu. Aşadar, într-un moment nefast pentru situaţia economică moldavă, greu încercată de frămîntările politice din acele timpuri, spre strîmtorile Bosforului şi a Dardanelelor, graţie unei înţelegeri cu Înalta Poartă, au plecat, numai la o singură comandă, circa 141.000 oi, cam cît se adună astăzi la 400-500 de stîni. Din cîte se cunoaşte, oile au fost strînse din întreg spaţiul moldav, parte dintre ele şi din zonele montane. Actul respectiv a intrat în istorie drept "Catastihul din 12 mai 1591", tranzacţia fiind urmată şi de altele. Însă, fiind prima atestată documentar de asemenea dimensiuni, evident, merită atenţia cuvenită.
Totodată, în paralel cu documentele existente în diferite depozite arhivistice se mai păstrează şi mărturiile unor cronicari străini, aflaţi în trecere pe aceste locuri, care au consemnat că "în spaţiul moldav, creşterea animalelor este o îndeletnicire de bază, populaţiunea aplecîndu-se cu dragoste spre acestea", fapt observat şi în vremurile noastre în satele nemţene. Cum cerea tradiţia locului, nu exista familie de român fără o vacă, o pereche de boi sau cîteva oi în bătătură care le întregeau bruma de avere. În schimb, cadrul natural din arealul de astăzi al judeţului Neamţ oferea condiţii deosebite creşterii acestora.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Copyright

Protected by Copyscape Duplicate Content Detector