Minunile de la Neguleşti

Izvorul de ochi nu “sare-n ochi”!...

Sînt ani buni, cu zecile, de cînd mintea-mi reţine minunile terapeutice ale apei “Izvorului lu’ Grasu” , iţit la vreo 2 km în amonte de “Staţiunea Balneară” de la Neguleşti – Piatra Şoimului, jud. Neamţ( la 100 de metri de cabana Jlabău).

 Unii îi mai spun “Izvorul de ochi”, referinţa fiind, în primul rind, la puterea apei sale de a face bine vederii, ochilor. Spălîndu-te pe faţă, clătindu-ţi ochii cu această apă - ce se adună din măruntaiele muntelui, parcurgînd cite, cine ştie ce roci şi aglomerări geologice,- privirea ţi se limpezeşte aproape instantaneu, starea de bine reconfortîndu-te inimitabil, creîndu-ţi un fel de dependenţă.

De la consăteanul Gheorghe Marian, am înţeles că izvorul a fost descoperit de muncitorii nemţi şi polonezi care au lucrat, în zorii secolului trecut, la Fabrica de sticlărie de la Neaguleşti, ale cărei ruine se mai văd şi astăzi, puţin mai la vale de Izvor.

Ei bine, veţi afla că apa aceasta  NU SE STRICĂ, tocmai pentru mineralele conţinute, chiar şi ţinînd-o, de dorit la rece, cu săptămînile. E şi motivul pentru care mulţi săteni, ca şi oameni din alte părţi, vin la Izvor şi duc acasă zeci de litri, folosind-o inclusiv la gătit. Izvorul acesta, ca multe altele ce ies din pîntecele munţilor în amonte, de o parte şi de alta a pîrîului Iapa, cu diverse calităţi terapeutice( atenţie, unii gospodari folosesc slatina de la anumite izvoare la închegatul “brînzei-zburate”, la prepararea furajelor pentru animale sau chiar în propriile bucătării!…)  imbogăţeşte tezaurul reprezentat de potenţialul curativ al apelor minerale de la Staţiunea Neguleşti, consfinţit deja ştiinţific.

Despre aceste valori, şi cite altele, irosite aiurea ce-am mai putea vorbi?!... 

Vorbeam, zilele trecute, despre gestul domnului Cornel Pintilie – Potop, care a edificat o mîndreţe de troiţă ( vezi text şi foto “Templul lui Potop), căreia i-am zis “Templu” şi tot cred că n-am greşit, chiar la intrarea în satul Neguleşti.

Din păcate, încă nu s-a găsit un voluntar( de ce nu mai mulţi?...) să amenejeze semnificativ  Izvorul de ochi. Adică, perimetrul să fie mai generos, mai prietenos cu toţi cei care vin aici, îşi spală ochii, iau cu bidoanele apă pentru acasă, adastă la o gură de aer curat-curat.

 Fotografiile ataşate sînt grăitoare din mai multe puncte de vedere.

 Oare chiar nu sare-n ochi nimănui starea suferindă a “Izvorului de ochi”?!...

Oare nu mai este lemn, a pierit piatra pe Valea Iepii, nu mai sînt meşteri să construiască un templu şi la acest izvor-lacrimă de sănătate şi binecuvîntare dumnezeiască?!...

P.S. 1 : Domnul inginer Petrică Ailenii, consătean al nostru, s-a preocupat – ani în urmă – de analizarea fizico-chimică, mineralogică şi bacteriologică a apei de aici. Mi-a promis că le va căuta. Cum le voi primi, le voi şi publica.

P.S. 2: Vin alegerile parlamentare, ediţia 2016. Poate vreun candidat,  de la oricare partid, s-ar putea încumeta să amenajeze Izvorul şi cîţiva metri pătraţi-perimetru. Proiectul n-ar costa foarte mult, materiale sînt în zonă(lemn, piatră), meseriaşi pricepuţi slavă domnului etc. Fireşte, ar rămîne în conştiinţa locului, iar eu îi(le) voi face publicitate. Gratuit!...

 
Traian SOCEA

Stațiunea Negulești - izvor de sănătate

    

Aflată la o altitudine de circa 400 m, într-o zonă de deal și coline împădurite, la confluența munților Goșman și depresiunea Cracău-Bistrița, Stațiunea balneo-climaterică Negulești datează încă din anul 1874, cînd localnicii au descoperit efectele miraculoase ale izvorului "care tămăduiește durerile de ochi".

Este străbătută de pîrîul Iapa, în apa căruia Calistrat Hogaș, în drumețiile sale spre Mânăstirea Nechit, a pescuit boișteni, zglăvoace și păstrăvi.

    Amplasamentul de acum al stațiunii se află în satul Negulești, comuna Piatra Șoimului, la o distanță de 25 km de municipiul Piatra Neamț și 10 km de orașul Roznov, accesul fiind asigurat de DN 15 A, care face legătura cu Ardealul prin trecătorile Oituz și Ghimeș- Palanca, desigur, cu o abatere de 9 km.

Pitorescul zonei este dat de frumusețea pădurilor de foioase și conifere, precum și de sălbăticia acestora, unde cerbul și ursul sălășluiesc în tihnă. Micul lac de baraj natural "Veselaru", format în anul 1940, în urma unor alunecări masive de teren, cu o suprafață de 3.5000 m.p., completează cadrul feeric al locurilor, vizitat fiind de foarte multă lume, cu precădere de tineri.

Cascada DURAȘ

    La 2 km în amonte de statiune, izvorul tămăduitor „de ochi” are un debit apreciabil, calitățile terapeutice fiindu-i recunoscute de nemții și polonezii care au lucrat la fabrica de sticlă ce a funcționat cîteva sute de metri mai la deal de izvor pînă în 1913, cînd a fost mistuită de un incendiu. Pe cursul superior al pîrîului Iapa se află cascada Duraș( o veritabilă mini-
Duruitoarea), punct de mare atracție pentru turiști, în apropierea căreia se pot observa și astăzi urmele fostelor mine de chihlimbar( locuri cercetate de echipa prof. univ. dr. Marin Cârciumarul în primăvara anului 2017, notă T. Socea), de unde era extrasă această piatră semiprețioasă de culoare roșu-verde și negru.

În susul văii, de la stațiune pînă la cascadă, se întîlnesc numeroase poieni, sugerînd drumeților aflați în trecere o "Vale a Prahovei" în miniatură.

    În 1935, pe 16 aprilie, Vasile Albet, un inimos gospodar al satului Negulești, prin Adresa nr. 6393, solicita Ministerului Industriei și Comerțului (Direcțiuniii Minelor) amenajarea Stațiunii Negulești. În urma demersuriler făcute, statiunea si-a început activitatea propriu-zisă, funcționînd pîna în 1962, cînd, sub pretextul lipsei de fonduri și la nepriceperii administratorilor, stăpînirea comunistă a vremilor au hotărît oprirea activității.

    Atunci a fost demolată o clădire cu doua niveluri și 22 de camere, care includea sediul administrației, bucătăria și baza de tratament.

În 1978, în baza datelor existente, am întocmit un studiu în vederea repunerii în valoare a apelor minerale ale fostei stațiuni, studiu înaintat Ministerului Turismului, fostului Comitet Judetean PCR Neamt, precum și Centralei de Fire și Fibre Sintetice Săvinești, astfel înfiripîndu-se o nouă speranță de renaștere a stațiunii Negulești.

Astfel, prin Adresa nr. 2341/4 ianuarie 1979, Ministerul Turismului a înștiințat CFFS Săvinesti (pe directorul Valeriu Momanu) că, în anul următor, se va efectua un studiu geologic de specialitate, faza I.             Acesta a durat aproape 4 ani și, în urma celor 3 foraje, au fost descoperite 3 izvoare cu ape minerale, argument hotărîtor pentru construirea unei baze de tratament : "Apele clorosodice descoperite sînt destul de rare și apar, în general, în axurile antidinalelor faliate, mai mult sau mai puțin eversate, care au o concentrație foarte mare."

    Potrivit indicatorilor furnizați de către IMFBRM, aceste ape minerale sînt indicate în următoarele afecțiuni: stări preartozice (tratament profilactic), reumatism degenerativ, artroze ale coloanei și ale articulațiilor periferice, reumatism articular, tendinite-periartrite, sechele musco-articulare și nervoase periferice post-traumatice.

Studiile realizate în perioada 1935-1962, publicate în Indreptarul balneo-climateric editat de Ministerul Săntății și Prevederilor Sociale (ediția 1965, p.188), au relevat că apele de la Negulești sînt indicate și în tratarea afecțiunilor reumatismale, ginecologice - în special inflamatorii, afecţiunii ale aparatului locomotor și ale sistemului nervos.

    Chiar și după desființarea stațiunii, în 1962, un număr foarte mare de persoane, din toată țara, au continuat să vină la Neguleşti, la persoane particulare, care foloseau aceste ape și fără supraveghere medicală, recunoscută fiindu-le eficiența terapeutică. 

Astfel, concluziile IMFBRM au atestat că apele clorosodice de la Negulești pot fi folosite în cura externă după diluare, în proportie de 1:3, în tratamentele precizate mai sus. 

După efectuarea studiilor, pe 6 octombrie 1986, au început lucrările de construcție la noua bază de tratament a Stațiunii Negulești, în anul 1990 fiind finalizate cele doua pavilioane, cu 53 de apartamente (128 locuri), baza de tratament de la subsol, cabinetele medicale, centrala termică, sistemul de captare a apei potabile și sărate, cît și stația de epurare.

    Din 1990 si pînă în 1992, statiunea a fost coordonată de către SC Baltur SA Piatra Neamt, care a "reuşit" să-i stagneze dezvoltarea, după cum a procedat și cu alte obiective, conduse spre faliment, din județul Neamț.

    După preluarea Bazei de tratament de către Direcția Sanitară Neamț (1992), s-a întocmit un studiu de proiectare, faza a II-a, aprobat de către toate forurile competente, iar în 1995 au început lucrările de dezvoltare, prestate de Urbanex SA Piatra Neamt. 

Astfel, s-au construit spălătoria, corpul de legătura cu cele patru nivele și casa liftului, bazinul de recuperare, calea de acces la stația de epurare, a început modernizarea centralei termice. Lipsa fondurilor și întîrzierea execuției unor lucrări de către constructor au condus la amînarea termenului de punere în funcțiune a celei de-a doua etape de dezvoltare, fiind evidentă necesitatea finalizării canalului termic, dotarea cu aparatura specifică unei baze de tratament, instalaţiile bazinului de recuperare etc.

    Ca necesară remarcă: nicăieri în alte stațiuni, consacrate, evident, nu s-au înregistrat rezultate mai îmbucurătoare ca aici, la Neguleşti.

Este o dovada în plus ca apele minerale din zonă reprezintă un mijloc de recuperare a sanătății.

Deja sînt cetățeni care vor să pună în valoare efectele benefice ale apelor prin eforturi proprii. 

    Sînt un optimist și cred că nu peste mult timp efectul apelor minerale de la Neguleşti va deveni o certitudine, precum și un obiectiv serios de investiție în ochii celor care distribuie bugetul, astfel ca finalizarea lucrărilor să asigure semenilor un reper garantat de sănătate.

Gheorghe MARIAN

(articol publicat în anul 1998, în revista "CALU-IAPA", versiunea print)

Apele-minune de la Neguleşti

Mi-aduc aminte de anii cînd, copil fiind, mă aninam de fusta mamei, disperat că nu mă ia la Băi, la Neguleşti, acolo unde, de cate ori aveam norocul să ajung, mă aciuam in preajma cucoanelor si domnilor veniti să se facă sanatosi, adesea cu ultima speranta, graţie apelor acelea cafenii, sălcii la gust si la miros, pritocite şi încalzite in balii de lemn obosite de folosinţă, în care boierii de la oras stateau ceasuri intregi îin pielea goala, eu pîndindu-i înadins, da' cu folos, şi pentru mine, care ma căpătam cu biscuiţi şi bomboane, dar şi pentru ei, care aveau nevoie de ajutorul meu, ba pentru a-i întoarce în cadă, ba sa le dau o cana cu apă de baut, ba sa le pregatesc prosopul sau patura, la ieşirea din baie, când trebuiau sa se înfofoleasca iute, caci cuvîntul de ordine de aici il stiau pina si tincii: "Băile sunt miraculoase, dar trebuie pazite!"
Adica, pacientul era obligat sa nu stea in curent, sa se ferească de frig şi de ploaie, sa nu se expuna umezeliisaptamini bune, dupa cele 15, 17, 19, 21, 23 sau 25 de îmbăieri în cazile de lemn, cite erau prescrise, de buna seama, empiric, de către administrator sau de moaşa de plasa. Da, iubite, cetitoriule, cu proprii ochi am văzut aici zeci de bolnavi aduşi cu caruţa din gară de la Roznov, cale de vreo 12 km, oameni doborîţi de suferinta, preluaţi de mama mea, administratorul Bailor Negulesti la sfirsitul anilor '50, care-i caza şi pe toţi ii incredinta ca si-au gasit leacul, mai cu seama ca cei mai multi erau carati in camere cu patura, căci, în acea vreme, targa medicala nu exista pe la Negulesti, de parca nici n-ar fi fost inventata.
Da, la Negulesti veneau oameni din toata tara si din stainatate, într-atît li s-a dus vestea apelor de aici, pe care unii, mai cu seama cu limba pusa pe bigudiuri, spuneau ca sunt asemenea celor de la Karlovi-Vary; veneau aici oameni cu betesuguri cumplite şi apele miraculoase îi vindecau pe deplin, oamenii locului rostindu-si bucuria de a-i vedea, în gura mare: "Ai văzut, o vinit olog, da' o plecat pi chicioarili lui!"

Reabilitarea, proiect pe lista de aşteptare

Asemenea ologi au fost cu miile, dovadă că, din 1962, de cînd au fost desfiinţate, şi pînă astazi, faima Bailor Neguleşti (valoarea lor terapeutică fiind descoperită în 1874) n-a murit, că mai sunt oameni, chiar şi din strainatate, care vin la tratament la matuşa Maria lu' Niculita, megieşă şi fostelor Bai, si actualei "Staţiuni", cea care înca foloseste doua căzi de cele vechi, salvate flăcarilor focului ce a mistuit lemnul rezultat din demolarea vechilor pavilioane. Istoria repunerii în valoare a apelor de la Neguleşti (construirea celor două pavilioane), cu toate anexele de rigoare, se poate scrie cu vreo 4-5 ani înainte de revolutie, subsemnatul pledind pentru aceasta în ziarul Ceahlaul (colectia este marturie), dupa cum şi multi alţi localnici; stradania noastra avînd ecou la autorităţile acelor vremuri, aici construindu-se tot ce reclamă o staţiune balneara modernă.
Din păcate, anii de după 1989 n-au fost prea generosi cu soarta staţiunii, care a funcţionat, o vreme, ca spaţiu de cazare şi alimentatie publica, făra ca baza de tratament sa fie dată în folosinta.
In 2004, insa, Consiliul Judetean Neamt a elaborat un proiect pentru reabilitarea zonei turistice a statiunii balneo-climaterice Negulesti, cu finantare de la Uniunea Europeana, urmărindu-se îmbunatatirea şi dezvoltarea infrastructurii de turism balnear existent, amenajarea parcului si a izvoarelor de apa minerala. In proiect, baza de tratament functionala e prevăzuta a fi alcătuită din cabinete medicale, săli de tratament, săli de gimnastică recuperatorie, bazine de înot şi birouri administrative.
Izvoarele de aici sunt ape clorosodice, magnezice şi iodurate, substanţa uscată diferind in functie de perioada anului. Din 1985, după efectuarea ultimelor analize chimice ale apelor de aici, plaja de indicaţii terapeutice cuprinde afecţiuni reumatice cronice, afecţiuni neurologice ale aparatului locomotor, afecţiuni reumatice cu mecanism autoimun sau afecţiuni ginecologice cronice.
De asemenea, compoziţia chimică a apelor minerale de la Neguleşti are un efect antiinflamator şi antispastic în afectiunile pulmonare cronice. In apropierea izvoarelor sărate exista şi un izvor cu apă dulce ("Izvorul lui Grasu", de la Jlabau) ce conţine elemente oligoradioactive, calitate care le indica în tratamentul conjunctivitelor alergice şi nespecifice.
Ştii bine, iubite cetitoriule, că, după revoluţie, Bălţăteştiul a intrat în stăpînirea armatei, că Oglinzi şi Ardeluţa au incaput pe alte miini... Doar Neguleştiul mai e ... civil, însă apele miraculoase de aici se risipesc aiurea, fără sa fie puse in slujba sănătăţii populaţiei judeţului Neamţ, măcar. De parca n-am fi în secolul 21, de parcă.....
Traian SOCEA
(articol publicat în revista"VIATA", în luna mai a anului 2006).

Colinde de Crăciun la Negulești 2004