15 martie 2017

Neguleşti – începutul secolului XX,


 Cel mai puternic centru economic rural din judeţul Neamţ

Traian SOCEA
           Înspre sfîrşitul sec. al XIX-lea, la Neguleşti se descoperă izvoarele minerale cu deoebite calităţi terapeutice, folosite empiric de către localnici şi nu numai. Vestea calităţilor miraculoase ale acestor ape s-a răspîndit în multe dintre localităţile învecinate, folosirea lor căpătînd amploare după înfiinţarea Fabricii de sticlărie ( în amonte, cu aproape 2 km), cînd muncitorii polonezi şi specialiştii nemţi au avut alte modalităţi de a le evalua şi valorifica. Consecinţa acestui fapt a fost înfiinţarea Băilor Albet, după numele întreprinzătorului al cărui spirit ni l-am dori şi astăzi(mai multe, în arhiva revistei).

Apoi, puţini ani aproape de 1890, tot la Neguleşti, a funcţionat un atelier de debitat buşteni.
Fabrica de sticlărie - 1912, Arhivele Statului Neamţ

           Fabrica de sticlărie, afectată de incendiul din martie 1913, a mai dus-o pînă la sfîrşitul deceniului III al sec. XX, cînd a şi falimentat(vezi foto).

Ruine, ruine de aproape 100 de ani...
          Ei bine, la începutul sec. XX, se înfiinţează, succesiv, alte două făbricuţe de cherestea. Una, în apropierea platoului din preajma cantonului silvic, din jos de Jlabău( locul fiind acoperit de „lucrarea naturii & omului”). A doua s-a aflat mai jos de fabrica de sticlărie cu vreo 500 de metri, în poiana de lîngă „Izvorul de ochi”, ale cărei ruine se mai văd şi astăzi(vezi foto). Viaţa lor a fost zdruncinată de marea criză economică(1929 – 1933) şi de cel de al II-lea Război Mondial.
          Veţi recunoaşte, stimaţi cititori, că amplasarea acestor unităţi de producţie a fost făcută cît mai aproape de sursele de materii prime. Alte costuri sînt la transportul produsului semifabricat sau finit, nu-i aşa?

La un secol distanţă, vedem cum buşteanul pleacă „vrac” la export...

          Apoi, vă reamintesc faptul că la intrarea în comună, imediat după podul Trandafira, pe partea dreaptă, în Lunca Bistriţei, a funţionat Fabrica de cherestea şi binale ALFA, aparţinînd unui evreu, care a dus-o pînă la naţionalizare. După, a fost construită fabrica de cherestea Unirea, la vreun kilometru mai la deal, în satul Iapa(azi Luminiş), ale cărei ruine se mai văd şi astăzi. A fost desfiinţată în anii ’60, utilajele fiind transferate la Roznov.
          Aşadar, resurse locale, potenţial de pus în valoare au fost, Slavă Domnului!..
Şi încă mai sînt, dar aşteaptă spirit întreprinzător, profesionalism, conştiinţă, bunăvoinţă, patriotism... Vorba ceea:
-       Care-i cea mai bogată ţară din lume., Ghiocel?...
-       România, doamnă învăţătoare!...
-       De unde ştii tu, elev?!...
-       Păi, de la televizor.
-       Cum de la televizor?!
-       Doamna Esca a spus că România este cea mai bogată din lume, pentru că, deşi a fost furată ca nimeni alta, tot mai are atîtea bogăţii de furat...

Prin urmare, munţii noştri aur poartă, noi...



Un comentariu:

  1. Fabrica ALFA nu a fost transferata cumva in locul numit ,,la Janica aRoman,, unde prin anii 65 - 70 depozitau bustenii mocanitele venite de la Iapa si de la Calu ?

    RăspundețiȘtergere

free counters

Copyright

Protected by Copyscape Duplicate Content Detector