30 septembrie 2011

Valorile neamului - identitatea locurilor

Parcurgem o epocă de mutații în cunoaștere, când știința și tehnica au devenit dominantele dezvoltării. În ciuda acestui fapt, adevărata identitate a oamenilor este dată de mărturiile incontestabile ale trecutului, care consfințesc apartenența la credință, datini, obiceiuri și ritualuri statornicite ancestral pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu. Între împătimiții căutători și păstrători ai comorilor care definesc spiritualitatea de veacuri a românilor este și Cristi Astanei, din Piatra Șoimului, deținător al unor valori muzeale care atestă generos trăinicia oamenilor din acest ținut.

- Când v-ați descoperit pasiunea de colecționar și de unde acest imbold?

- N-aș putea preciza cu exactitate o dată, dar știu că un germene de pasiune sălășuia în mine de multă vreme. Un al șaselea simț îmi impunea să fiu mereu atent, să dibuiesc obiecte valoroase pentru colecție. Între timp, fără să știu, căutările mele au devenit o patimă neostoită, dar sunt conștient că eforturile mele vor rodi într-o bună zi, în sensul că toate obiectele adunate vor constitui un oficiu cultural pentru elevi. Toate marile muzee ale lumii au fost create de colecționari.

- Ce piese, ce valori conține colecția?

- Toate piesele au vârste înaintate: obiecte de cult, podoabe, unelte diverse. Toate de pe aceste meleaguri, păstrate de moștenitori, de la o generație la alta. Unele le-am găsit aruncate.

- Din patrimoniul adunat, care ar fi documentele mai valoroase, obiectele la care țineți mai mult?

- Cele peste 500 de piese - carte veche, numismatică, ilustrate, tablouri, sculpturi, ceasornice. Au pentru mine o valoare sentimentală incomensurabilă, la toate țin foarte tare. Totuși, aș nominaliza ”Moliftele Sfântului Vasile cel Mare”, carte bisericească din sec. XVI, tipărită la Mănăstirea Neamțului, Sigiliul Cancelariei lui Petru cel Mare (însemnele imperiale), oglinzi și rame din sec. XVIII, obiecte de cermică de Cucuteni, de la cetatea Horodiștea. În subsolul comunei Piatra Șoimului se găsește și chihlimbar, de unde se extrăgeau cândva câte 30 de kg zilnic.

- Acum, când ați adunat atâtea valori, ați putea mulțumi unei persoane care v-a trezit interesul, în aceste căutări neobosite?

- Folosesc acest prilej pentru a mulțumi unor consăteni, oameni de o factură deosebită: domnului Șerban - Dumnezeu să-l ierte!-, familiei Fecioru Vasile și celor care m-au înțeles și mi-au fost alături în căutările mele.

Răzvan SOCEA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

free counters

Copyright

Protected by Copyscape Duplicate Content Detector