26 mar. 2010

Din istoria administrativă a judeţului Neamţ

* "De unde se rup apele..."
 Prima menţiune documentară a "Ţinutului Neamţ", străveche vatră de cultură şi civilizaţie, datează din primul deceniu al veacului XV, şi anume, prin documentul din 7 ianuarie 1403. După cum afirma şi istoricul A.D. Xenopol, "ţinuturile sînt mai vechi decît întemeierea ţărilor însăşi", deşi această unitate este mult mai veche decît atestarea documentară.
 Pînă în secolul al XVII-lea, delimitarea teritorială este foarte greu de precizat, datorită şi deselor conflicte pe hotarul de apus între Moldova şi Transilvania. Prima hotărnicie în istoria Moldovei o va face domnitorul Aron Vodă, în 1593, pe baza criteriului "cumpenei apelor", aşa numitul sistem natural cunoscut în istoria noastră medievală. Acest sistem natural de hotărnicie, "de unde se rup apele", va fi înlocuit cu sistemul semnelor convenţionale, aşa cum s-a stabilit după 1699. Oricum, în această perioadă, Ţinutul Neamţului se întindea la Răsărit pînă la Siret şi avea ca ax central Valea Bistriţei.
 Harta lui Dimitrie Cantemir - prima hartă administrativă a Moldovei (în lucrarea "Descriptio Moldaviae" - "Descrierea Moldovei", n.n.) ne dă prima imagine cartografică a judeţului nostru, care corespundea, în mare, cu teritoriul aminitit mai înainte.
 În anul 1744, ţinutul Neamţ pierde Valea Bistriţei, de la Dorna pînă la Farcaşa, cuprinzînd, conform catagrafiei ruse, din 1744, un număr de 132 de localităţi. Urmează o nouă ciuntire în 1791, în urma păcii dintre turci şi austrieci, cînd austriecii înaintează cu încă 30 km dinspre Apus, faţă de "cumpăna apelor".
 După reforma administrativă din 1844, se pierde ocolul Siret, hotarul de Răsărit fiind retras de pe valea Siretului şi de lîngă Bacău, pe linia Racova, Silişte, Bozieni-Balş, Talpa. Spre Sud-Vest, cîştigă însă un număr de sate pe linia Buhuşi Nord - Valea lui Ion - sud şi Tazlău.
 În 1887, prin noua hotărnicie, hotarul de Apus suferă noi modificări, prin cedarea altor sate de pe valea Bistriţei. Apoi, în 1918, pierde pentru cîteva luni Bicaz-Bistricioara-Farcaşa (prin Tratatul de la Buftea, în 1918- n.n.)
 În urma reformei administrative din 1925, judeţul Neamţ recîştigă Valea Bistriţei, pînă la Broşteni-Crucea, precum şi Bicaz, Tulgheş, Corbu, Borsec şi Bilbor. Spre Sud-Vest, cîştigă Blegeştii, Valea lui Ion, Buda, Racova, ce vor fi restituite, în 1930, judeţului Bacău. Va mai ceda, în anul 1926, la fostul judeţ Roman, Bozieni-Balş, Budeştii-Ghicăi şi Talpa, dar care vor reveni din nou la Neamţ, în 1930. În acelaşi an, pierde şi o parte din Nord-Est: Timişeşti, Ţibucani, Răuceşti şi Păstrăveni, care trec la judeţul Fălticeni, dar vor reveni din nou, tot în 1930, la Neamţ.
 Ca subunităţi, ţinutul avea ocoale, iar ocoalele cuprindeau mai multe sate. La 1828, ţinutul Neamţ avea cinci ocoale: Muntele, Piatra, Bistriţa de Sus şi Bistriţa Mijlociu. Urmează apoi noua lege administrativă a ţării, din timpului lui Al. I. Cuza, în 1864, şi alta în 1892, cînd judeţul Neamţ a fost împărţit în 6 plase, ce cuprindea un număr de 52 de comune şi 308 localităţi. 

2 comentarii:

  1. Cand am cautat ca de obicei
    prin Gigantul Google cuvantul cheie: Timisesti
    (adica denumirea satului meu natal si actual)
    am gasit intre
    'Rezultatele 1 - 5 din 5 in ultimele 24 de ore pentru Timisesti. (0,12 secunde)'
    si urmatoarea surpriza placuta:
    'În acelaşi an, pierde şi o parte din Nord-Est:
    Timişeşti, Ţibucani, Răuceşti şi Păstrăveni,
    care trec la judeţul Fălticeni,
    dar vor reveni din nou, tot în 1930, la Neamţ.'


    Felicit FUNDATIA CULTURALA MIORITA
    din PIATRA SOIMULUI, JUDETUL NEAMT,
    Presedinte fondator: Domnul Traian Socea
    si pentru:
    1. crearea paginii pe InterNet
    cu titlul 'Din istoria administrativă a judeţului Neamţ'
    2. mentionarea in pagina web
    a istoriei Satului meu Timisesti dupa cum am citat mai sus.


    Din Satul Timisesti doresc pentru FUNDATIA CULTURALA MIORITA succes in activitate.

    Propun la FUNDATIA CULTURALA MIORITA si locuitorilor din Piatra Soimului
    sa va ganditi si la forme de cooperare culturala, economica etc intre Piatra Soimului si Timisesti.


    vi, 26 martie 2010
    EXP.: Tzucky Ioan TODIROAE
    ID Yahoo! Instant Messenger: i_todiroae

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc pentru aprecieri. Aveti o comuna foarte frumoasa. Am fost la dvs. si pe vremea lui Ceausescu, cunoscind oameni minunati, intre care si pe prof. Pralea. Acum citiva ani, am filmat la dvs, la Depozitul de armasari, precum si de ziua comunei. Aveti un primar deosebit, in persoana domnului Romica Groza, pentru care am tot respectul. Imi doresc colaborarea dvs. si va multumesc anticipat. Rugindu-va sa-i transmiteti salutul meu, va urez Sarbatori Fericite!

    RăspundețiȘtergere

Copyright

Protected by Copyscape Duplicate Content Detector