2 mai 2011

Calu, Iapa și Mînza - nume pentru veșnicie

În fața Roznovului, pe partea dreaptă a rîului Bistrița, curg două pîraie, Calu și Iapa, pe malurile cărora sunt așezate satele cu aceleași nume. Multă lume se întreabă și astăzi de unde și cum și-au luat niște nume așa de ciudate, aceste pîraie și satele din preajmă?

În urmă cu 75 de ani, la 7 februarie 1923, Petru Gheorghiasa (1879-1954), originar din satul Cotîrgași, comuna Broșteni, din fostul județ Neamț, revizor școlar și reputat folclorist, aflîndu-se în inspecție la școala primară din satul Iapa, a cules de la învățătorul Constantin Gheorghitoiu legenda istorică a acestei localități, pe care, ulterior, a dat-o publicității.

Iată ce ne spune legenda:

”Cică în tinerete, Ștefan cel Mare ar fi purtat unele lupte cu tătarii pe la Socea (comuna Rediu), nu departe de Calu și Iapa. Între caii pe care îi călărea Ștefan în luptă erau doi mai deosebiti, un cal și-o iapă. După zdrobirea dușmanului, o parte dintre ostași au plecat cu caii la păscut. Printre ei era și un ostaș care avea în grijă cei doi cai ai domnitorului. Din pricina oboselii, păzitorul adormi și pierdu calu și iapa lui Vodă. Își poate oricine închipui groaza ce-l cuprinse pe bietul ostaș cînd, trezindu-se din somn, văzu că nu-s caii. Și se puse sărmanul om pe căutat și căută o zi de vară întreagăși abea spre seară îi găsi. Pîrîul pe care a găsit calul l-a botezat CALU , iar pîrîul pe care a găsi Iapa, IAPA. Ceva mai la deal de iapă a aflat și mînza. Și pîrîiașul pe malul căruia a găsit-o, MÎNZA l-a poreclit.”

Iată așa au primit botezul aceste două pîraie, împreună cu afluentul Mînza.

                                        prof. Constatin Prangati

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Copyright

Protected by Copyscape Duplicate Content Detector