09 octombrie 2012

Artiștii noștri - Delia Tărcăoanu


    
De la o varsta foarte frageda m-am imbratisat cu Arta, lasand-o sa-mi intre pe sub piele si sa evadeze prin lacrimile pensonului. Ma iscaleam Delia Tarcaoanu, cu repeziciune si incredere, dorind ca semnatura mea sa semene cu cea a unui adevarat pictor. Parintii, observand urme de culoare pe mobila, pe pereti, au hotarat  sa ma inscrie la cursurile de pictura ale profesorului Lucian Gogu, in cadrul programului de la Palatul Copiilor din Piatra Neamt. In scurt timp, am plecat in tabere de pictura , iconografie si creatie. 
      Cautam o cale de a ma afirma, de a transmite celorlalti mesaje, poate, de multe ori neintelese. Astfel, intr-o dimineata de iarna, cand ma indreptam spre scoala nr. 1 Piatra Soimului, alaturi de profesoara de roamana Socea Monica, am fost pusa la una dintre cele mai grele incercari ale copilariei: aceea de a spune o poezie. Nestiind pe de rost o poezie, am preferat sa compun una. Pana la sfarsitul anului scoalar, in fiecare dimineata ”nasteam” o poezie. Doamna profesoara  mi-a scris numele pe o lista care mi se parea mie ca are sa schimbe ceva din viata mea. Si asa a fost! Devenisem o eleva care imprumuta carti de la biblioteca si publica mici creatii in revista scolii.
      Participand la multe proiecte extra-scolare, am cunoscut copii care invatau sa  cante la diferite instrumente. Ei au reusit sa ma cucereasca pe mine cu vocile lor dulci, iar eu am reusit sa-mi conving parintii sa-mi cumpere o chitara. Chiar in ziua cand am primit-o, am fugit la vecinul meu, Mihai Panaite, care canta la chitara inca din copilaria sa. Acesta m-a chemat la orele de muzica ce le tinea la Biserica Negulesti ,cu ajutorul Parintelui Mocanasu Lucian. Dezvoltandu-mi abilitatile artistice-culturale, m-am hotarat sa urmez o scoala de arte. Am ales naiul, ca instrument de viata, dupa orele in sir petrecute in preajma Madalinei Luca, o adevarata naista.
     O data cu toamna, am pasit in curtea Liceului de Arta “Victor Brauner” din Piatra Neamt. Aveam alaturi de mine pe Larisa Mocanu si Pintilie Ovidiu, colegi din aceeasi comuna, Piatra Soimului. Am trecut prin emotiile primei ore de instrument, avand ca profesor pe Leonid Ciobanu. De fapt, orele de instrument deveneau ore de viata! Am obtinut numeroase rezultate, dintre care cele mai importante ar fi : Premiul I la Olimpiada Nationala de Interpretare Instrumentala, faza judeteana; Premiul I Olimpiada Nationala de Interpretare Instrumentala, faza regionala; Premiul I la Concursul National Coral, etapa judeteana; Premiul I la Concursul National de Muzica, etapa regional; Premiul I in cadrul  Festivalului National “Art Brasov Estival”; Premiul al III-lea  la Concursul International de Interpretare Muzicala “Emanuel Elenescu”.
     M-am alaturat “Grupului Folk Amprente”, condus de dna. profesoara Minciu Nicoleta, cu ajuorul careia am castigat Premiul I la Concursul Catedrei de Coarde a Liceului de Arta “Victor Brauner” si Premiul I la Concursul National de Muzica pentru formatii instrumentale.
DSC_0038.jpg   Pe viitor, as vrea sa imi termin cursurile in domeniul muzicii, sa urmez un conservator si sa las o mica amprenta in muzica romaneasca si nu numai. De asemenea, visez la ziua cand voi scoate pe piata un volum de poezii sau, cine stie, poate chiar un roman. Tind a cunoaste cat mai bine arta, a-mi fructifica talentul si sper ca intr-o zi sa aduc lauda comuneii in care m-am nascut, Piatra Soimului.
     
Adesea,
Ai calcat pe oase zdrobite.
Te-ai agatat de ceata vascoasa
Formand nisip
Unui elixir secret
Care-ti taia obrajii.

Purtai mercur pe tample,
Din ochi ceara se dezgheta incet,
Pastrand in suflet,
Totusi,
Ninsoarea.

Strangand in palme sticla,
Ai gustat un ceai amar.
Clepsidra unui Dumnezeu pierdut.

Urla-vei
Eliberandu-ti duhul,
Lasandu-l ca o pana
Sa imbratiseze vantul.
Te vei impatri,
Scrijelind pe sticla din palma
"Cerul s-a spart..."
Fii cenusa in amurg,
Risipeste-te-n privirea-mi,
Vantul sa te arda,
Cifre sa-ti curga prin vene,
Pietre si lacrimi.

Sange, praf de plumb, pluti-vor.
Vesmantul tau fluturand.
Raze licuri-vor tandru
Peste lanturile de la inceput.

Deocheata muza pe
Piatra ta funerara,
Inaltata-n paradisul
Unui amurg de vara, va fi.

Alb
Esti inger,
Demon deghizat?
Te-am zarit printr-o sticla sparta. Erai in gradina
Crinilor patati de sange,
Rugina,
Riduri pe frunte.
Pletele sunt de alama,
Buzele iti lipsesc.
Ochii sunt zgariati
Amortiti.

Esti inger si
Demon deghizat !
Opreste-ti sangerarea !
Alb, rugina,
Pacat.

Rasfoiesti inchisori !
Camasa tatei picteaza…
Evantai de catifea.
Gonesti trecutul ce se usuca pe tample…
Acut !

Lacramioarele…
Au radacini in ochii tai…
,,-Impleteste-mi genele !”
,,-Noroiul din palme,inocenta…”
,,-Doar salcia stie…”

Prizonier dupa litere?
Colt de cer mucegait…
Am cerut romane vanilate in perfuzie…
Va implor !
Dati-mi viata !

Borcanul de bomboane…
Interzis !
Mama,
Spala-mi fata !

Stiloul saruta asa de timid !
Criminal in serie.
Ucide la o bataie a inimii.
Contratimp.
Minti !
Stingi focuri-aprinzi furtuni !
Melancolic, deci filosof !
Intelegi moartea...
,,Iubire sincera"- pleonasm.
Nu filosofa asupra noastra !
Mi-e rusine...
 Timid.


                              Delia Tărcăoanu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

free counters

Copyright

Protected by Copyscape Duplicate Content Detector