Calu - Iapa

 

Lumina tiparului,

Regatul Natal – Calu Iapa

 

În chiar Joia Mare, a văzut lumina tiparului “ Regatul Natal - Calu Iapa, reamintiri 2”, publicat sub egida Editurii SENSUL din Piatra Neamţ(director, Mihael Balint) la Tipografia “Autograf” din Piatra Neamţ( director, Cristi Diaconu), cărora, iarăşi, le mulţumesc. Deopotrivă, mulţumesc şi străNEPOATEI mele, pictoriţa Alexandra Oancea, bursier la Accademia di Romania - Roma, autoarea copertei.

 Recunoştinţă, iarăşi, domnului Mihai Tărâţă, preşedintele A.C.T. - "Asociaţia Culiţă Tărâţă", pentru susţinerea financiară necesară tipăririi romanului.

Lansarea volumului va avea loc joi, 12 mai 2022, ora 17, la Biblioteca Judeţeană G.T. Kirileanu din Piatra Neamţ.

Aşadar, urînd tuturor “Paşte fericit!”, sînt onorat a vă supune lecturării cuvenitul

 

Cuvînt înainte

Revin, dator domniilor voastre cu acest al doilea volum al Regatului Natal - Calu Iapa, respectați cititori. Revin ca mărturisitor al lucrurilor auzite şi trăite alături de semeni ai mei, oameni simpli – însă, niciodată proşti – în peregrinările prin teritoriul pe care, repet, cu de la mine putere l-am numit Regat Natal. Revin, aşadar, povestindu-vă întîmplări şi peripeţii cu valoare de pildă, pe care destinul mi le-a hărăzit întru luare-aminte, întru neuitare. Şi, de bună seamă, ca şi domniile voastre, cum aş putea uita copilăria, adolescenţa, tinereţea şi, iată, şi deplina maturitate, pe care, în bună parte, le-am trăit împreună în neasemuitul şi veşnicul nostru tărîm.

Mai mult ca niciodată, dezvoltarea tehnologică de azi  asociază beneficii ce “emancipează” ireversibil societatea, însă cu preţul înstrăinării omului de valorile esenţiale care au afirmat fiinţa umană. Consecinţele se văd în fiecare zi, inclusiv în spaţiul rural, consacratul creator de istorie şi civilizaţie. Nădăjduiesc ca mărturiile mele să servească urmaşilor ca document al reconstituirii vieţii de la cumpăna dintre mileniile doi şi, respectiv, trei, din acest încă neîntinat areal al nostru.

 Revin, așadar, relatîndu-vă crîmpeie ale supravieţuirii noastre din ultimii doi ani, ale torturii la care ne-au supus nu atît nenorocitul de sarscovdoi, cît, mai ales, nevrednicia autorităţilor şi propaganda deșănțată a stipendiaților big-farma, titulara declanșării celei pandemii, întovărășită cu șmecherii globalizării. E cazul să recunosc că n-am subestimat cumplita molimă, că am sperat în terapiile prevenţiei, că am crezut în infailibilitatea vaccinului, adică în deplinul său înţeles preventiv şi curativ.

Însă, fetișizarea vaccinării, livrată contra miliarde, care a amăgit multă omenire, a fost spulberată tocmai de liota de specialişti, analiști și alte odrasle înțepate cu trufia a de toate-știutori, ce se perinda în tandem pe la toate tembeleziunile. Laolaltă, vituperînd omul sănătos, fără compasiune pentru betegii cronici, cărora li se închiseseră ușile vindecării și cărora, deja, li se deschiseseră gurile sacilor de plastic.

Nu mă bănuiți că mi-am irosit energia expediindu-i „în mă-sa!”, așa precum obișnuiește înțeleptul Nicolas Coifan, ori de cîte ori nesimțirea îi asasinează bunăstarea. Vă mărturisesc, însă, că mi-am respectat imunitatea pe care mi-a dăruit-o mama, refugiindu-mă, iarăși, bunii mei cititori, în salvatoarele mele reamintiri.

        Prin urmare, jur că și domniile voastre mi-ați fost alături. Jur că urmașilor mei și alor voștri le închin volumul de față. Pentru NEUITARE, iarăşi!

AUTORUL