Piatra Șoimului, în „Top-Potop”
Aflu că, acum cîteva zile, un
adolescent din Chintinici-Roznov a trecut înot gîrla Iepii și a tăiat pe cel
mai frumos trandafir-copac ce se sumețea la capătul dinspre podul Trandafira al
lungului răzor floral „Top-Cornel”, ce străjuiește șoseaua de intrare-ieșire în/din
comuna Piatra Șoimului( la „stadion”), din chiar întîia primăvară a instalării domnului
Corneliu Pintilie, supranumit „Potop” din moși-strămoși, ca viceprimar al
natalului nostru.
De bună seamă, Măria Sa
Tehnologia, care monitorizează orice mișcă, inclusiv pe drumurile publice
rurale, l-a depistat mintenaș pe autor, un puradel de vreo 15 ani, care, cu o sculă tăietoare anume pregătită, a schilodit
trandafirul, pe care – a mărturisit înaintea autorităților îndrituite – să îl ofere
unei copchile ce-și desăvîrșește adolescența supt poala anticei Stîncă a
Șoimului, de care era îndrăgostit fără aprobarea părinților aferenți.
Ei bine, cu îngăduința primarului
Panduru, în urma favorabilei expuneri de motive a vicelui Corneliu Pintilie,
făptașul a fost iertat, paguba bugetară fiind acoperită tot de Top-Potop, întru
retrăirea ceasurilor întîiei lor îndrăgosteli, ani în urmă, cînd trandafirii și
adiacentele specii florale nu creșteau pe chiar toate drumurile.
Drept care, în consensul
compozitorului Florin Bogardo: „Să nu uităm nicicînd/ Să iubim trandafirii,/Ei
sînt pe-acest pămînt/Un simbol al iubirii...Și totuși de-om uita/Să iubim
trandafirii,/ Ei nu ne vor uita/ Clipele rătăcirii...” sper că răzorul nostru
floral nu va mai fi vandalizat. Totuși, l-am imortalizat în cîteva imagini,
care să rămînă perene în arhiva emblematicelor realizări edilitar-gospodărești
ale comunei, semnate de vicele Top-Potop și aprobate de întîi-stătătorul nației
de la Piatra Șoimului, Panduru-Voievod.
P.S.: Un consătean cu adeverință de răzăș la purtător m-a
atenționat: „Matali sî țîi minti șî di la mini, cî razoru lu Potop a fost
prigătit în culisîli binimeritării di cătri Aleea Salcîmilor lu Milucî Oțăl, fost vrednic Vici îndelungă vreme, om nu numa gospodari șî arătos, ci șî artist di cîntici șî jiocuri di pi tăti
melieagurili strămoșăștii vetre a Calu-Iepi!„( T. S.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu